"uneori, cand sunt fericita intr-adevar simt (sau poate numai mi se pare) cum in varful fiecarui fir de par imi creste cate-o floare" (...) ana blandiana
de cate ori revin pe blogul tau, recitesc versurile astea. mi se par de-a dreptul minunate ( unde mai pui ca eu cand eram mica credeam ca daca mananc samburi, o sa-mi creasca portocali si alti copaci in stomac, asa ca e foarte posibil sa vezi cum rasare o floare si din capul meu, intr-o zi :))
cactusul e ... floare ?
RăspundețiȘtergerehehe asta suna faina :)
RăspundețiȘtergere@vala: te obraznicesti, bro. pai hai sa probam (evil laugh).
RăspundețiȘtergerede cate ori revin pe blogul tau, recitesc versurile astea. mi se par de-a dreptul minunate ( unde mai pui ca eu cand eram mica credeam ca daca mananc samburi, o sa-mi creasca portocali si alti copaci in stomac, asa ca e foarte posibil sa vezi cum rasare o floare si din capul meu, intr-o zi :))
RăspundețiȘtergere:) sunt dintr-o carte cu arpagic si am primit-o anul trecut de ziua mea. mi s-a parut mi-nu-na-ta!
RăspundețiȘtergerefaine versuri- back to innocence all over again :)
RăspundețiȘtergere